10 aprilie 2008

Tentatii neurastenice


Vi s-a intamplat vreodata sa va doriti ca atunci cand va treziti sa fie urat afara? Sa ninga iremediabil, sa ploua in noroaie, sa fie innorat, sa bata antipatic vantul? Sa te treaca fiori de frig daca indraznesti sa scoti un umar de sub plapuma? Sa ai, adica, o scuza meteorologica pentru a nu iesi din casa? Vrei sa ramai neutru pentru ca, daca ar fi frumos afara, stii ca nu ai avea unde sau la cine sa te duci pentru a impartasi bucuria luminii si a ciripiturilor. Pentru ca ai auzi in curtile vecine catei latrand, glasuri nastrusnice de copii si pocnet de scantei jucand pe carbunii pusi pe gratar. Iar la tine nu ar veni nimeni, nimeni pentru a te invita la joaca si la ras. Ai sentimentul ca iti aluneca printre degete bucuria unei zile frumoase de care intreaga lume, mai putin tu, stie sa se bucure. Si atunci ai vrea sa anulezi soarele si ziua si orice buburuza care necajeste griul din tine.

Astazi afara sunt 20 de grade de soare nerusinat si vesel care imi ataca ferestrele. Si de ciripituri obraznice. Nu am unde sau la cine sa ma duc. Dimpotriva, am de facut teme uracioase in casa, la calculator. Trebuie sa ma documentez, sa compun, sa scriu, sa conving. Bleah! Oricum, de maine va fi mult mai bine: 3 zile de ploaie constanta, mocaneasca; zile in care poti sa zaci in cusca apartamentului fara tulburarea vietii de afara. Ce ma fac insa daca telefonul meu, care a uitat de cand tace, va suna maine pentru a-mi aduce o invitatie la joaca si la iarba verde? La viata?