07 martie 2008

Romana sau engleza?

M-am intrebat daca e mai bine sa scriu in engleza. Am prieteni nevorbitori de limba romana si mi-ar placea sa citeasca blogul. I-am "sacrificat" insa de dragul limbii romane. Mi se pare o limba atat de bogata, incat nu as putea sa ma exprim niciodata mai bine decat prin ea.

Constructiile in engleza contin rareori metafore (ok, ok, cu exceptia expresiei it's raining cats and dogs) si cel mai adesea un mesaj in engleza este transmis in mod concis si direct. Limba este formala iar pilonii ei sunt puternic ancorati in regulile logicii si claritatii comunicarii. Nu e nimic rau in asta. Daca prezinti stirile. Daca descrii cum functioneaza un calculator. Engleza e noua lingua franca, intrucat a devenit foarte folositoare cand pleci de acasa. Te scoate din incurcatura in aeroporturi si in tari straine.

Mie insa imi place sa aiurez cu gratie in limba mea. Sa ma joc cu adjective si adverbe, sa fac alaturari neobisnuite de cuvinte. Romana ma lasa. Aceleasi jonglerii lingvistice in limba engleza suna prea concret, prea real. In plus, cuvinte vechi, pline de simtire romaneasca, isi pierd dulceata daca le talmacesti in limba disciplinata a saxonilor. Cum traduci grai sau izvod? Language si source? Dar cuvintele inseamna acum limbaj si sursa. Suna ca in Encyclopædia Britannica; nu mai sunt cuvintele lui Blaga. Dar lut? Clay? Lutul nostru romanesc s-ar transforma atunci in tarana oricui, de oriunde, fara semnificatia pe care cultura noastra populara a atasat-o pamantului. Daca vrei sa folosesti metafore si alte arabescuri verbale, alege franceza, alege portugheza, alege rusa. Sunt limbi mai bogate si mai melodioase (in pofida aversiunii generale a romanilor fata de rusi, cred ca limba lor are valuri domoale, ca de poveste de bunic, valuri care s-au imprimat si in moliciunea graiului moldovenesc - stiu, radacinile Moldovei mele ma fac sa spun asta :) ). Engleza suna ... patrat si formal; nu are melodie.

Spun unii ca Shakespeare s-a descurcat sa scrie sublim in engleza. Criticii au varsat cerneala multa cautand umbre si penumbre ale lui Hamlet. Nelinistile tragediilor dainuie peste veacuri. Eu nici nu contest valoarea ideilor transmise de literatura engleza si americana; eu vorbesc despre ambalajul ideilor. Vesmantul fad, gri al limbii lui Shakespeare nu imi da vreun tremur. E doar un mijloc util de comunicare. Sunt oare prea atasata de limba strabunilor? Imi zambeste inima cand citesc cuvintele blandului Teodoreanu despre "conu Mihai" (Sadoveanu) care "tace cum altii cuvanta", "care e un fel de mitropolie cu vaste clopote masive, si cand scrie, ... , si cand tace, in rand cu inaltii pamantului: muntii."

Nu spun ca nu tolerez engleza. Limba ma ajuta enorm sa aflu cum ajung din punctul A in punctul B. Ma ajuta sa comunic faptul ca am deschis un browser pe desktop-ul laptop-ului si ca am salvat power point-ul intr-un folder de pe Disk (C:). Slava Domnului ca exista engleza pentru asta. Nu vreau nici sa fac afirmatii dramatice si absolute ca nu o sa folosesc niciodata engleza pe blog. Spun doar ca ador limba noastra romana si ca sunt recunoscatoare ca am mostenit-o ca limba materna.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Adina, ne place cum scrii, keep it going, ca să citez din strămoşii noştri ;)

am o sugestie totuşi: româna nu e română fără diacritice ;)

Adina spunea...

Adevar grait-ai despre diacritice. Trebuie intai sa dibuiesc ascunzisul lor in masinaria asta nazdravana care se numeste computer. :)

Multumesc pentru opinii.